Citate de Octavian Paler, ce mi-au plăcut în mod special

“Azi, ştiu că în lumină există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă”.

“Viaţa nu e o operă de artă. E, mai degrabă, un bazar în care găseşti de toate, inclusiv nimicuri”.

“Nu în puţine cazuri, femeia şi bărbatul nu ştiu să se despartă la vreme. Aşteaptă să dispară tot ce i-a apropiat şi legat, până ajung să le fie silă de ei. În loc să transforme despărţirea însăşi în ceva deosebit, de care să-şi aducă aminte cu duioşie mai târziu, târăsc un rest de dragoste ca un hoit care miroase urât”.

“Iremediabilă e numai greşeala de a te lăsa strivit”.

“Trebuie să ari când e timpul să ari, nu când ai chef”.

“Primii oameni n-au descoperit dragostea întâmplător, s-au apropiat unul de altul deoarece în atâta singurătate dragostea era unica soluţie”.

“Prietenia este un har pe care îl ai sau nu-l ai”.

“Uneori, pierdem fără să ştim ce şansă am risipit”.

“Curajul este, aş zice, o frică în care s-a pus ordine; ceea ce te ajută săte agăţi de partea de frică unde pierderile sunt mai mici”.

“Nu credeţi oare că sunt şi minciuni care te ajută să trăieşti?”

“Pustiul nu iartă, nu uită şi n-are momente de slăbiciune. El e orb şi implacabil. Un călău somnolent şi necruţător care n-are nici vanitatea puterii, nici nevoia de a se spăla pe mâini ca Pillat. Te ucide ca pe o gânganie, fără să-ţi dea nicio importanţă. Pustiul nu bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă şi fără să te urască. Pustiul nici nu visează, nici nu se trezeşte”.

“În funcţie de ce se clădeşte pe ruinele unei închisori, se poate spune cât de necesar era ca ea să fie dărâmată”.

“Femeile înţeleg totul; ele nu se înşeală decât atunci când gândesc”.

“Nu există viaţă mai pustie decât una care n-a iubit nimic, ştiind că într-o zi va pierde totul”.