Oamenii…

Oamenii fac ce îi îndeamnă inima, iar pentru asta ar trebui admirați nu judecați.

Ne este mult mai simplu și mai ușor să aruncăm cu vorbe răutăcioase în stânga și în dreapta, în timp ce am putea foarte bine să ascultăm până la capăt, să analizăm situația și să încercăm de multe ori prin a ne pune în pielea persoanei de lângă noi.

Criticăm destul de des, ascultăm puțin, vorbim mult și fără vreun rost!

Oamenii de lângă mine mi-au dovedit în repetate rânduri că nu sunt demni de respectul meu, și totuși îi respect, îi ascult dar fără a mă implica prea mult în viețile lor.

De multe ori, am spus un cuvânt iar acela a fost luat ca pe o piatră în cap, deși îmi spuneam doar părerea ce mi s-a cerut, se părea că tot eu ieșeam prost.

Astfel, am început prin a avea grijă ce spun, și cui spun.

Nu toți au bunul simț de a-ți aprecia eforurile considerabile în ceea ce privește situația în care ei se află, multora le vine greu să-ți dea dreptate, din orgoliu sau din alte motive, acționează după bunul lor plac, și sfârșesc mai rău ca prima dată.

Nimeni nu-i poate obliga să asculte de tine, tu doar încerci să le deschizi ochii, îi determini să-și pună semne de întrebare, apoi singuri să-și rezolve situația.

Nimeni nu-i vinovat de nimic! Dacă ceva a mers prost, înseamnă că n-ai procedat cum trebuie.

Imagine

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s